Primele declarații ale bărbatului lăsat fără un plămân, fără să fie nevoie, la Marius Nasta: „Nu pot să merg, obosesc”

 Institutul Marius Nasta din Capitală a fost obligat de instanță să plătească 150.000 de euro unui bărbat căruia i-a fost extirpat greșit un plămân. Chirurgul de la acest spital a îndepărtat plămânul stâng al pacientului, diagnosticat eronat cu cancer pulmonar în loc de tuberculoză.

Povestea lui Teodor a început în 2015, când avea 59 de ani. La Institutul Marius Nasta, medicii au ignorat rezultatele unor analize realizate într-o clinică privată, care indicau absența cancerului, și i-au scos plămânul stâng. În urma acestei erori, Teodor a decis să-l dea în judecată pe profesorul Ioan Cordoș, cel care a efectuat operația, precum și spitalul.

Teodor, pacient: "Eu nu mai pot nici măcar să merg mai mult de 43 de metri, a trebuit să închid firma. Starea mea de sănătate este rea, obosesc foarte repede, vorbesc încet, nu pot să merg fără să mă odihnesc."

La sfârșitul anului trecut, instanța a decis ca spitalul să-i plătească daune morale de 150.000 de euro.

Flavia Tutovanu, avocata pacientului: "În decembrie 2023 am demarat procedura de executare silită, însă până în acest moment nu s-a recuperat nici măcar o sumă de bani. După 4 luni de tăcere, institutul a răspuns executorului judecătoresc că nu are bani."

Beatrice Mahler, manager Marius Nasta: "În acest moment suma nu poate fi bugetată în Institutul Marius Nasta pentru că nu avem fonduri. Am încercat să găsim o soluție de eșalonare până în acest moment nu am găsit o linie de dialog care să fie agreată de ambele părți. Vom pune în aplicare decizia instanței, cu siguranță."

Conform legii, spitalele trebuie să aibă o poliță de asigurare pentru a încheia contracte cu casa de asigurări de sănătate, poliță necesară pentru acoperirea eventualelor pierderi în procesele cu pacienții. Deși această asigurare este obligatorie, puține companii oferă astfel de polițe spitalelor, luând în considerare numărul de procese și negociind sumele și clauzele în funcție de acest aspect.

În astfel de situații, banii sunt plătiți din veniturile proprii ale unității sanitare. Spitalul Județean din Arad, de exemplu, trebuie să plătească 30.000 de euro unei femei care a contractat o infecție nosocomială în timpul unei internări.

Pe de altă parte, nicio instituție a statului nu are o evidență a proceselor pierdute de unitățile sanitare, ceea ce înseamnă că banii plătiți provin, în final, din bugetul de stat.